Avem responsabilitatea să îngrijim de văduve.
Este scris în Biblie: 1Timotei 5:3-7. Biserica are datoria să poarte de grijă, cu toată dragostea, femeilor ai căror soţi au murit, dacă acestea nu mai au pe nimeni care să le ajute. Dar dacă au copii sau nepoţi, aceştia sunt cei care trebuie să-şi ia răspunderea de a le ajuta, întrucât omenia trebuie să înceapă de acasă, prin întreţinerea părinţilor nevoiaşi. Tare mult Îi place lui Dumnezeu o astfel de faptă. Biserica trebuie să aibă grijă şi de văduvele sărace care n-au pe nimeni pe lume, dacă acestea apelează la ajutorul lui Dumnezeu şi petrec mult timp în rugăciune; dar dacă tot timpul nu fac altceva decât să umble cu bârfe şi să alerge ahtiate după plăceri, prăpădindu-şi astfel sufletele, biserica nu mai este obligată să vadă de ele. Acestea trebuie să constituie norma bisericii tale, pentru ca toţi creştinii să ştie şi să aplice ceea ce e bine (NT pe înţelesul tuturor).
Adevărata religie găseşte pe cei în nevoi.
Este scris în Biblie: Iacov 1:27. Religiunea curată şi neîntinată, înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, este să cercetăm pe orfani şi pe văduve în necazurile lor şi să ne păzim neîntinaţi de lume.